Iepurasul

Era odata (pe cand avea ursu' coada) un iepuras. Alb. Intr-o zi, cum mergea el prin padure, il vede pe urs dormind la umbra unui pom. Iepurasul priveste ranjind spre camera, isi arata in soare incisivu' precum castorul din reclama la pasta de dinti, si se indreapta prin 'sarituri silentioase' spre urs. Deschide larg (cat de larg poate un iepuras dragalas) boticul si... hartz...hartz...hartz... incepe sa rontaie coada ursului. Asta mormaie violent prin somn (avea probabil vreun cosmar cu albine) dar se trezeste abia cand din coada lui mai ramasese ciotul pe care il are si azi. Insa Iepurasul nu intra in panica. Pana se dezmeticeste ursul, el priveste in jur si multumeste Providentei ca i-a adus in cale pe Vulpe. Cand ursul, in sfarsit, vazu prapadul din partea sa dorsala (ca pe atunci ursii mergea in doua labe si puteau sa-si intoarca capul la 180 de grade), incepu sa urle cu cel mai infricosator urlet al sau. Atunci Iepurasul il batu usor pe picior. Ursul se intoarse furiosspre el vrand sa-l omoare. Dar Iepurasul racni cat il tinea plamanul:
- Nene Urs, nene urs, nu daaa!! Uite, Vulpea ti-a rupt coada si a legat-o de a
ei. Stii cat e de vanitoasa si vrea sa aiba cea mai lunga coada din padure...
Ursul porni atunci intins catre Vulpe, care isi vedea linistita de drum. O ajunse, si, fara nici o introducere o snopi in bataie lasand-o fara cunostinta.

Morala:

1. Daca esti mare nu inseamna ca esti si destept.
2. Daca esti mic, alb si dragalas nu inseamna ca esti si inocent.
3. Daca esti prost mai bine dormi iepureste.
4. Un prost si o jigodie sunt o combinatie periculoasa pentru oricine.
5. Daca cineva nu te poate musca de cur e foarte probabil ca o sa-ti rontzaie coada...

...